Imaginea de sine

Imaginea de sine

Imaginea de sine este o reprezentare mentala a propriei personae ca structura organizata de cunostinte declarative despre sine ce ghideaza comportamentul social. Este rezultatul unui demers de cunoastere de sine si presupune constientizarea a « cine sunt eu » si a « ceea ce pot face eu ».

Imaginea de sine cuprinde o serie de componente : Eul real, Eul viitor si Eul ideal. Eul real este rezultatul  experientelor noastre cotidiene din cadrul social si cultural in care traim si ne desfasuram activitatea si cuprinde :

–          eul fizic : interiorizarea si acceptarea/ neacceptarea propriei corporalitati (cum arat);

–          eul cognitiv: continutul gandurilor despre mine, ceilalti si viata (ce gandesc) ;

–          eul emotional : sintetizeaza totalitatea sentimentelor si emotiilor fata de sine  si lume (ce simt) ;

–          eul social : « masca sociala » (ce arat celorlalti ca sunt)

–          eul spiritual : reflecta valorile existentiale (in ce cred, ce valori am)

Eul viitor reprezinta eul posibil, se refera la modul in care persoana isi percepe potentialul de dezvoltare si se proiecteaza in viitor. Incorporeaza aspiratiile, motivatiile, scopurile pe termen mediu si lung.

Eul ideal este ceea ce ne-am dori sa fim. Atunci cand proiectam acest ideal este bine sa tinem cont de resursele reale de care dispunem si sa evitam in a ne lansa intr-un decalaj mare intre ceea ce suntem si ceea ce ne-am dori sa fim. Fapt ce ar determina o permanenta stare de nemultumire si dezamagire.

In continuare va propun un exercitiu (Fereastra Johari) pe care il puteti face impreuna cu prietenii vostri si care va poate ajuta sa va faceti o idee despre modul in care sunteti perceputi de ceilalti. Oare imaginea pe care o aveti despre voi coincide cu imaginea pe care ceilalti si-au facut-o despre voi ?

Fiecare participant va fi solicitat sa completeze tabelul/ fereastra de mai jos. Mai intai se completeaza ochiul 1.ARENA de catre tine. Apoi, prietenii sunt rugati sa completeze ochiul 2.ZONA OARBA, iar in final cand foaia ajunge din nou la tine, vei completa ochiul 3.FATADA. Ochiul 4. NECUNOSCUTUL ramane necompletat.

ARENA Ceea ce stiu eu despre mine si stiu si ceilalti	ZONA OARBA Ceea ce nu stiu eu despre mine dar stiu ceilalti
FATADA Ceea ce stiu eu despre mine dar nu stiu ceilalti	NECUNOSCUT Ceea ce nu stiu eu despre mine dar nu stiu nici ceilalti

1. ARENA contine informatii pe care le stii atat tu cat si ceilalti si serveste ca baza in relatiile cu ceilalti. Marimea arenei arata calitatea relatiilor, cand se interactioneaza liber si se schimba informatii. Comunicarea este facilitata, iar relatiile interpersonale sunt mai puternice.
2. ZONA OARBA contine informatiile pe care altii le au despre tine, dar tu nu le stii. Sunt acele informatii care surprind imaginea/ parerea pe care o au ceilalti despre tine. Nu iti sunt cunoscute aceste informatii pentru ca cei ce le au nu ti le aduc la cunostinta in mod deliberat.
3. FATADA contine informatii cunoscute numai de catre tine : planuri de viitor, idei, adevarata stare emotionala, idealuri, talente etc. Din dorinta de autoprotectie nu facem cunoscute aceste informatii celorlalti, avem o « fatada » in spatele careia ne ascundem.
4. NECUNOSCUTUL contine sentimente, abilitati, talente inca nedescoperite. In anumite situatii de viata se pot descoperi calitati si dimensiuni nebanuite/ nestiute ale propriei persoane, atat tie cat si celorlalti.

Read Full Post »

Cum ne pregatim de un An Nou

Cum ne pregatim de un An Nou

 

Sarbatorile de iarna, pregatirile pentru noapte trecerii dintre ani si ideea unui Nou An ne indeamna sa facem un bilant al realizarilor. In fata acestui bilant putem avea o atitudine pesimista si aici ma refer la persoanele care pun accent mai degraba pe lucrurile pe care nu le-au realizat, vad partea « goala a paharului » sau o atitudine optimista – am reusit sa indeplinesc o parte din ceea ce mi-am propus, partea « plina a paharului ». De altfel, cu ce ma ajuta sa ma culpabilizez pentru ceea ce n-am realizat ?

Atitudinea sanatoasa in fata acestui bilant ar fi una de bucurie pentru lucrurile pe care am reusit sa le realizam, stabilite initial sau nu, si o focusare pe ceea ce ne-am dori pe viitor sa obtinem. Bineinteles, putem initia un demers introspectiv prin care sa identificam obstacolele, dificultatile pe care le-am intampinat in atingerea obiectivelor si motivatia care a stat la baza realizarii acestora. Oare ne-am dorit cu adevarat acele lucruri ?

Dupa ce ne-am clarificat ce anume ne dorim, de fapt, putem trece la urmatorul pas: sa le punem pe hartie si sa le transformam in obiective. Atunci cand realizam aceasta lista si formulam obiectivele este bine sa tinem cont de anumite aspecte: sa fie enuntate pozitiv, sa fie specifice, sa fie masurabile, sa fie realizabile, relevante si delimitate in timp.

Sa presupunem ca ne dorim sa fim mai supli. Vom formula obiectivul in felul urmator : Eu am (cate kilograme imi doresc sa cantaresc) la data (stabilesc o data in functie de numarul de kilograme pe care il am in prezent). Ar fi nerealist daca mi-as propune sa fiu mai suplu cu 10 kilograme intr-o luna. Evident, pot imparti acest obiectiv major in obiective mai mici, in fiecare luna sa fiu mai suplu cu 2 kilograme, de exemplu. Un obiectiv major implica mici pasi pe care este bine sa-i identific, sa-i clarific si sa-i cuantific. Acest lucru ma ajuta sa tin pasul, dupa fiecare mic pas pe care il fac, devin tot mai motivat sa trec la urmatorul, astfel incat obiectivul major nu mi se mai pare atat de dificil de atins.

Unul dintre motivele pentru care oamenii abandoneaza sau nu reusesc sa atinga ceea ce si-au propus este ca isi impun obiective irealizabile si inexacte (trebuie sa fiu mai slab, de exemplu). Un alt pas care ma poate ajuta sa-mi indeplinesc obiectivele este sa vizualizez cat mai des lista intocmita si sa fac evaluari periodice. Daca adaug si o recompensa de fiecare data cand ating un mini-obiectiv, ma voi simti mai increzator si energic.

Bineinteles, putem intra in capcana de a ne stabili prea multe obiective, sa ne supraaglomeram si sa ajungem la suprasolicitare pentru a le atinge. De aceea este bine ca obiectivele sa reflecte cat mai clar dorintele noastre, misiunea noastra. Eventual, putem prioritiza obiectivele in functie de gradul de urgenta si importanta. Cele importante si urgente vor fi in topul listei si vor presupune o implicare mai mare fata de cele mai putin importante si urgente.

A ne stabili obiective, indiferent de momentul in care alegem sa facem asta, ne ajuta sa fim in contact cu noi insine, cu dorintele si nevoile noastre, ne da sentimentul ca noi ne controlam viata si ne da un sens al vietii. De altfel, de fiecare data cand atingem un obiectiv increderea in noi creste si stim ca in viitor cand vom intampina dificultati le vom putea depasi.

Read Full Post »