Rezilienta ca resursa interna

Rezilienta ca resursa interna

 

Ce anume implica termenul de « rezilienta » ?

Initial termenul de « rezilienta » era folosit in fizica si facea referire la proprietatea unui metal de a reveni la forma initiala dupa ce a fost intins, indoit. Ulterior, acest concept a fost extins si in sfera psihologiei si s-a cristalizat de-a lungul anilor in urma interesului manifestat de psihologi privind capacitatea individului de a face fata traumelor, schimbarilor majore. Primele cercetari dateaza din anii ’60 cand psihologii au remarcat ca desi unii copii au trait intr-un mediu ostil, s-au confruntat cu saracia, cu foametea, cu boli sau cu situatii de razboi, s-au dezvoltat bine si si-au format o asa-zisa « elasticitate ». Astfel putem spune ca rezilienta reprezinta capacitatea individului de a-si reveni rapid dupa o boala, o schimbare, sau o calamitate.

Cercetatorii au identificat o serie de caracteristici ale persoanelor reziliente, cum ar fi : increderea in propriile abilitati, o imagine de sine pozitiva, o viata sociala activa, flexibilitate in fata schimbarii, tendinta de a vedea partea « plina a paharului », un sens al vietii, retea de prieteni activa, capacitatea de rezolvare a problemelor, stabilirea de obiective, atentie catre interior, spre propriile nevoi si dorinte.

De ce se vorbeste tot mai des despre acest concept ?

Odata cu dezvoltarea psihologiei ca stiinta, studiile s-au concentrat mai mult spre cercetarea cauzelor si tratarea tulburarilor mentale si mai putin in a identifica indicatorii sanatatii mentale.  In urma calamitatilor naturale, situatiilor de razboi, a holocaustului, bombei de la Hiroshima, evenimentelor din 11 septembrie, s-a formulat din ce in ce mai des intrebarea cum unii oameni reusesc sa invinga dificultati extreme si sa devina chiar mai puternici si mai echilibrati decat inainte. Societatea moderna implica multe provocari, traim vremuri agitate in care au loc schimbari prea mari si prea rapide pentru multi oameni. Astfel, s-a incercat crearea unui profil al « personalitatii supravietuitorului » care sa ne ajute sa identificam si sa ne dezvoltam acele abilitati necesare  pentru a face fata schimbarilor si provocarilor din societatea moderna. Din cauza ritmului alert in care traim si a schimbarilor continue carora trebuie sa le facem fata, aceasta abilitate este tot mai apreciata si cautata in plan profesional.

Este rezilienta o calitate innascuta sau una dobandita pe parcurs ?

Cu totii avem un potential innascut. Este important ce facem ulterior cu acest potential. Este bine sa intelegem ca noi, fiintele umane, suntem capabile de a invata si de a ne insusi noi abilitati la orice varsta. Unii oameni se nasc cu o rezilienta mai mare decat altii. Asta nu inseamna ca nu ne-o putem insusi. Rezilienta se castiga, se dezvolta.

Ce atuuri are o femeie rezilienta si ce neajunsuri are una fara aceasta inzestrare ?

O femeie rezilienta are incredere in propriile capacitati, se adapteaza cu usurinta schimbarilor, are o atitudine pozitiva, stie ce-si doreste si face demersuri in acest sens. Daca viata ii va oferi lamai, ea va reusi sa faca limonada. O femeie mai putin rezilienta va avea tendinta sa se victimizeze si sa se culpabilizeze si va vedea de cele mai multe ori partile negative ale evenimentelor, o acceptare fatalista a acestora, fapt ce nu-i va permite sa mearga mai departe.

Cum ar putea deveni o femeie mai rezilienta/ flexibila/ adaptabila in viata de zi cu zi ?

Orice persoana poate deveni mai rezilienta daca isi doreste acest lucru. Oamenii au o predispozitie innascuta de a-si dezvolta rezilienta si adaptabilitatea la schimbare. Evident acest lucru presupune un efort sustinut si implica introspectie, un proces continuu de dezvoltare a abilitatilor si explorarea a punctelor forte. Acest proces include:

• construirea unei imagini pozitive despre sine prin identificarea punctelor forte, a experientelor de viata depasite cu succes, evidentierea reusitelor si realizarilor
• cultivarea unui scop al vietii si un sens al existentei proprii
• crearea unui cerc de prieteni sustinatori
• flexibilizare in fata schimbarii
• optimism
• dezvoltarea capacitatii de rezolvare a problemelor prin identificarea unor noi solutii creative
• mentinerea contactului cu propriile nevoi si dorinte si satisfacerea acestora
• stabilirea propriilor obiective de viata

Din experienta mea ca psihoterapeut am constatat faptul ca femeile care apeleaza la un moment dat la psihoterapie reusesc sa-si identifice noi resurse interioare si noi modalitati de a face fata provocarilor vietii. Dezechilibrele care apar, de obicei, au legatura cu un sentiment de confuzie privind identitatea personala si cu un contact precar cu nevoile si dorintele interioare. Odata puse in contact, odata ce persoana intelege cine este si ce poate, devine constienta de propriile resurse si va gasi noi modalitati de satisfacere a acestor nevoi. Acest lucru va determina o stare de bine interior si va conduce la o crestere a capacitatii de adaptare la noi situatii, o crestere a rezilientei.

Sugestii utile pentru femeile foarte solicitate din ziua de azi, care jongleaza intre familie, birou, intalniri business, cerc de prieteni etc. ?

In viata oricarei persoane este bine sa existe un echilibru in toate domeniile vietii. Femeia moderna, este acea femeie care doreste atat o cariera de succes, cat si o familie sanatoasa. Uneori tendinta acesteia este de se concentra mai mult catre lucrurile care « trebuie » si sa neglijeze ceea ce are nevoie si-si doreste. Trebuie sa performez la birou, trebuie sa acord atentie sotului, trebuie sa petrec timp cu copiii, trebuie sa ma vad cu prietenii, trebuie, trebuie, trebuie… O viata echilibrata presupune a fi responsabil cu tine insuti. Intr-o viata tumultoasa, cu multe schimbari si responsabilitati este bine sa « ne ascultam ». Asta inseamna sa ne acordam noua insine timp. Sa ne rasfatam sa facem lucruri si pentru noi. Uneori un masaj, o sauna, o masa luata in oras intr-un ambient placut, ne poate ajuta sa ne incarcam bateriile. O femeie moderna se imparte intre munca de la birou si familie. Ce ar fi daca si-ar face timp pentru ea, doar pentru ea. Cateva minute pe zi, in care sa isi permita sa uite de valtoarea vietii si sa se « scufunde » in lecturarea unui roman, de exemplu. Lucrurile marunte de zi cu zi, a face un masaj, a citi cateva randuri dintr-o carte, a face cativa pasi intr-un parc, pot face o mare diferenta. Important este sa devenim constienti si de nevoile noastre si sa facem ceva in privinta lor.

interviu realizat de Monica Neagu, “Harper’s Baazar”